Parenting – episodul unu

Am auzit despre parenting, dar n-am dat prea multa importanta acestui subiect. Intr-un final am zis sa ma documentez putin doar cat sa nu fiu pe dinafara in eventualitatea unei discutii. Cu cat citeam mai mult cu atat imi dadeam seama ca majoritatea lucrurilor le fac exact cum n-ar trebui.

Totusi pentru cei care nu stiu am gasit o incercare de definitie pe www.casutaparintilor.ro … si anume : “ Termenul de ”parenting” descrie procesul de promovare si suport al dezvoltarii fizice, emotionale, sociale si intelectuale a copilului incepand de la nastere (conform unor pareri – inca de la concepere) si pana la varsta adulta. Se refera la acele aspecte ale cresterii FB_IMG_1526249671341copilului dincolo de relaţia biologica. …” . Si uite asa, incercam sa ne convingem ca, coada de la matura bunicii nu are ce cauta in cresterea copiilor.  Adevarul e ca totul s-a schimbat si daca acum 35 de ani aveam lucruri marunte, carti si multi prieteni cu care te jucai de dimineata pana seara, acum exista internet, televizor si o groaza de gadget-uri la care atunci doar visai. E greu sa faci comparatii, iar ca parinte trebuie sa te adaptezi si sa iei decizii incat sa nu perturbi echilibrul fragil dintre generatii.

Ca parinte, invat din mers fara sa dau mare importanta sfaturilor unor “specialisti”  care te invata cum e cel mai bine sa-ti cresti copilul. Copilul nu-l cresti dupa cum zic unii si altii. Tu esti singurul care stii ce e mai bine pentru el, bine,… asta pana la o anumita varsta, cand copilul, aproape major, va face exact ce ii spui sa nu faca. Cum, pana la acel moment mai e, ne concentram asupra prezentului.

Posted in Utile | Leave a comment

Primavara si sport

E primavara, iar culoarea predominanta incepe sa fie verdele. Poate ca nu mai e asa mult ca altadata, insa cu putin efort din DSC_0258partea noastra a celor mari, reusim totusi, sa lasam ceva si nevinovatilor astia mici in afara de datorii. E din ce in ce mai greu sa fi om, iar lucrul asta il vad tot mai des in jurul meu. Nu e chiar imaginea pe care mi-o doresc a fi decorul copilariei lui Sabin. Cu toate astea sunt increzator ca lucrurile vor intra pe un fagas normal si n-o sa ne mai dorim, cum zice Vunk … “Vreau o tara ca afara!”

Hai totusi sa ne intoarcem la momentul cand natura prinde viata si ne ofera un spectacol minunat in fiecare an. E perioada in care ne facem planuri, luam decizii si apoi o luam de la capat. Si uite asa incerc sa-l conving pe cel mic ca e benefic practicarea unui sport. Am eliminat rand pe rand tenisul de masa, tenisul de camp, fotbalul… l-am dus la antrenamente de karate insa nu a fost deloc incantat si uite asa intram in inpas. Saptamana trecuta printr-un program al Federatiei Romane de Fotbal impreuna cu Inspectoratul Scolar Judetean a participat alaturi de cativa colegi de gradinita la acest eveniment.  Foarte nerabdator si bine echipat, am avut o sedinta de antrenament cu mingea chiar in apIMG_20190406_144658artament spre disperarea sotiei. Totul a decurs bine pana cand tibiile mele invinetite au pus capat unei sesiuni de antrenament promitatoare. Nerabdatori, am ajuns la locul in care s-a desfasurat acest eveniment. Revederea colegilor cred ca a fost mai interesanta decat ce-au facut ei acolo. Cu toate astea putina miscare, un meci haotic de fotbal in care urmarirea mingii nu a fost o prioritate si la sfarsit premierea cu o medalie si un rucsac de antrenament, au fost sarea si piperul unei frumoase zile de week-end. A contat mult pentru micuti, iar faptul ca a fost recompensat i-a intarit ideea ca a fost bun  si ca ar putea face o figura si mai frumoasa daca s-ar antrena. Intrevad o raza de speranta!

Dupa ce ne-am luat ramas bun de la colegi, in drum spre masina ne-am dat seama ca unul din obiectele vestimentare cu care am plecat de acasa lipseste. In viteza cea mai mare, am refacut traseul insa nu am mai gasit fesul pe care mami il adora. Nu puteam sa ne intoarcem fara fes, asa ca o fuga rapida la magazin si cumpararea aceluiasi model era cea mai viabila varianta. Spre norocul nostru ultima bucata din magazin a intrat iar in posesia noastra…

“- Sabin! Mami nu trebuie sa stie ca am pierdut fesul, mai ales ca am gasit unul identic… da?

-Da tati, nu-i spunem lui mami!…

-Ok, asta ramane intre noi, bate palma! …”

Deja ma linistisem, ce legatura e intre noi… ! Am ajuns acasa. Deschidem usa si mami din bucatarie il intreaba:

“- Sabin, cum a fost la concurs? Ti-a placut?

– Da mamiii… am pierdut fesul si tati mi-a luat unul nou! identic chiar! … “

Multumesc Sabin!

 

 

Posted in Utile | Leave a comment

La dentist – partea II-a

Uita-ne ajunsi pe hol, printre pacienti, incercand sa avem un dialog constructiv si motivant. Ti-ai gasit cu cine… imi repeta ca pe el il doare si ca nu vrea sa-i puna pansamentul. Oceanul meu de calmitate incepuse sa se evapore alarmant de rapid. Epuizasem aproape toate mijloacele de convingere cand sotia ridica miza promitandu-i ca daca sta cuminte si nu mai plange o sa-i cumpere ceva (o jucarie). Deosebit de periculos stadiul negocierilor, si pentru ca a simtit imediat slabiciunea momentului, Sabin a jucat tare si a continuat sa planga. Sotia vazand ca nu era sorti de izbanda a iesit afara. Salvarea a venit de la un tata al carui copil deja era pe scaunul dentistului, zicandu-i ca are aceiasi interventie care a vut-o si Sabin si daca vrea sa vada cum se lucreaza poate intra sa vada ce anume ii face.

Si uite asa, oprindu-se din plans a facut cativa pasi timid spre pacient. S-a pozitionat strategic si a urmarit atent interventia, Totul a durat 10 minute. A urmat alt copil curajos, si la fel s-a uitat atent la mainile dentistului. In incercarea de al face curajos si doritor in a termina interventia inceputa, una din asistente ia zis:

-Sabin, daca nu ne ingrijim dintii acum, mai tarziu or sa pice si o sa fi nevoit sa porti o proteza! Stii ce e aceia o proteza?

La care fimiu cu nonsalanta ii raspunde sigur pe el: -Binenteles! eu stiu multe. Am vazut la tati, are si el una! In acel moment toate privirele din cabinet s-au indreptat catre mine. Am zambit si am negat informatia eronata pe care o lansase cel mic. Promta asistenta a venit cu o proteza de prezentare aratandu-i-o. A studiat-o atent si intr-un final s-a hotarat sa fie curajos. Un curaj anemic, care ne-a facut sa ne mai rugam de el vre-un sfert de ora. Si uite asa s-a lungit o interventie de 10 minute la aproape o ora si jumatate, asta pentru a ne intoarce ca sa o luam de la capat dupa nici o saptamana.



Posted in Diverse | Leave a comment

La dentist – partea I

Luni dimineata. Aud alarma cum suna usor, apoi din ce in ce mai tare si cu o miscare rapida, o fac sa taca. Din acest moment stiu ca mai am o jumatate de ora la dispozitie sa fiu in cea mai buna forma, asa ca ma intorc pe partea cealalta si ma hotarasc sa profit de inca 30 de minute de somn. Si uite asa incepe o noua saptamana.

Tot saptamana asta avem intalnire cu medicul stomatolog. E pentru prima oara cand v-a intra intr-un cabinet stomatologic ca si pacient. Are emotii, dar parca ale mele sunt mai mari. Incerc sa-mi dau seama cum as putea sa-l incurajez, in ideea ca mie mi-au trebuit 28 de ani sa-mi fac curaj sa ma duc la dentist. In fine, Sabin inca nu trebuie sa afle lucrul asta. Si uite asa… ajungem la cabinet. Ne asezam pe scaun in hol si asteptam… . Incerc sa-l imbarbatez, sa fac glume, in scurtul timp ramas pana cand vocea asistentei pica ca o ghilotina: ” – Puteti intra!”

Din momentul asta ma asteptam sa se dezlantuie uraganul de plansete , tipete si sughituri. S-a asezat pe scaun, lundu-si o pozitie confortabila si fara sa ma piarda din ochi a ascultat atent tot ce i-a zis doctorita. A deschis gura si incaperea a fost inundata de sunetul groaznic al frezei. Eram uimit, nici o grimasa pe fata lui gingasa, de planset nici nu era vorba si totul decurgea ca la carte. Doamne, asta e baiatul meu? Intre timp venise si sotia, care din usa se minuna de ce copil curajos are.

“-Sabin, aproape am terminat! zise doctorita. Ce-a fost mai greu a trecut, acum vom pune o plastilina ca un pansament si gata, am terminat.

Pregati pasta care trebuia pusa, si… din momentul in care incepu sa finalizeze operatiunea fimiu s-a gandit ca ar fi momentul oportun sa-si prezinte gama de plansete. Nu a fost chip sa-l convingem ca in 2 minute putem pleca daca doctorita ii aplica pansamentul. Deja interventia care trebuia sa dureze maxim 15 minute, se lungise spre o jumatate de ora. Pe hol se aglomerase. Am hotarat sa iesim chiar daca nu terminase, in speranta ca il vom putea convinge ca a mai ramas un amarat de pansamet de aplicat. Evident, planul simplu practica grea.


Posted in Utile | Leave a comment

Revenire

Adevarul e ca nu m-am mai ocupat de blog din lipsa de timp. Putinul timp ramas a fost dedicat familiei, insa acum ca am mai crescut revin cu forte proaspete. Sunt atatea de spus despre acesti 5 ani si jumatate incat nici nu stiu cu ce sa incep. As vrea cateodata sa opresc timpul in loc si sa-i spun sa nu mai creasca, sa ramana copilul vesel, fara griji si cu pofta de viata… imposibil. Insa nimic nu ne opreste sa continuam sa scriem aici, experientele din viata noastra simpla si sanatoasa.

Ultima postare, e undeva din octombrie 2013, sunt aproape 5 ani in care am crescut constant, fiecare zi fiind o provocare. O sa incerc sa ajung la zi in cateva posturi cu tot ce s-a intamplat, cu toate ca e destul de greu. In primul post scriam : “… Nu stiu la ce va asteptati sa cititi aici, insa pot spune ca veti da de viata unui proaspat viitor tatic cu toate cele bune si… foarte bune, ca cele rele n-au ce cauta. “. Intentionez sa continui in aceiasi nota, cu multe informatii utile, care sper sa va ajute sau macar sa va inlesneasca luarea unor decizii cat mai bune! Pe curand, … si o viata plina de culoare!

Posted in Utile | Leave a comment

ORAR

Promisesem acum ceva timp ca o sa vin cu cateva detalii despre alimentatia celui mic, insa imi dau seama ca nu prea am ce sa spun. Meniul nu e chiar unul variat, laptele mamei si ceaiul pentru colici ii cam satisfac dorintele gastronomice. Mai intra la meniu si cele cateva picaturi de espumisan dinaintea mesei. Daca la inceput mesele erau destul de dese, mancand din doua in doua ore acum la doua luni, i-am marit pauza dintre mese cu inca o ora. Acum programul pe care si l-a conceput este aproape perfect.

  1. Totul incepe la ora 6 dimineata cand, cu o galagie la inceput decenta isi cere portia de mancare. O fi micul dejun? Termina relativ repede, pentru ca toata operatiunea nu dureaza decat vreo 10 minute. Incep operatiunile de “scoatere a aerului”, care uneori mai au si succes.
  2. Imediat dupa prima masa urmeaza zgomotos “moartea scutecului” ce vine intotdeauna in cate 2-3 reprize. Daca esti neexpirimentat si faci greseala sa schimbi scutecul dupa primul atac risti sa ai noroc la loto.
  3. Mancat, schimbat, micutul plin de energie isi incepe programul de joaca, gangureli si rasete pana spre ora 8. Milos din fire ne da ragaz sa adormim vreo 10 minute doar ca sa ne trezeasca iar.
  4. In jurul orei 9-10 o mica gustarica. Ceva usor inainte de pranz  … niste lapte! Urmeaza aceleasi chinuieli cu scosul aerului… apoi obosit, face o scurta economie de vedere. In caz ca viseaza urat si se trezeste plangand, avem la indemana biberonul cu ceai.
  5. Pe la pranz iar avem treaba cu mancatul. In meniu tot niste lapte. Ce vreti …  milk addicted! Dupa toate astea ne linistim doar in in bratele cuiva, Poate sa fie si vecinul, cat suntem tinut in brate… toate sunt bune.
  6. Inca putin somn care se finalizeaza cu o cerere a meniului … iar lapte? … asta e, pentru lapte facem orice. Intre trei si cinci mereu suntem nehotarati. Ba vrem sa dormim, ba sa ne jucam, totul depinde de starea de spirit.
  7. Pe la sase facem o trecere in revista a numarului de pamparsi schimbati. Recordul e undeva la 7 intr-o zi dar e o cifra care poate fi batuta. Deja ne e foame … sau sete, nici noi nu mai stim ce sa cerem. Probabil avand bateriile incarcate incearca sa tina lumea conectata la realitate.
  8. In jurul orei 20:30 – 21:00 ne strangem puteriile care au ramas si ne pregatim de baita. O adevarata desfasurare de forte caci in ajutaorul nostru vine Buni. Ce mai, ne place apa… ne jucam, lovim apa, radem, tipam si din cand in cand mai facem sa apara o arteziana. Si uite asa ajunge sa fie ca un pui uns cu mirodenii inainte de a fi bagat la cuptor… si DA … ne uscam cu feonul. Ne chinuin cu ochii inchisi sa mancam ceva usor  … o portie de lapte.De multe ori adoarme cu “masa” in gura, dar nu e o tragedie pentru ca pe la 23:00 isi aduce aminte ca a lasat ceva neterminat si recupereaza. Urmeaza somn….
  9. Pe la 3 dimineata cu ochii inchisi reuseste sa faca  “check in”  la pieptul sotiei! Aropos dau si eu un “check in” dupa ce termina el?

Si uite asa o luam de la capat. Si ma mai plang ca eu am o zi grea… .

Posted in Utile | Leave a comment

Stari de spirit

Incet si sigur, batrana toamna isi face simtita prezenta atunci cand speram ca vara sa mai ramana putin. Strugurii deja culesi, pomii partial ramasi fara podoaba lor ce altadata era verde, m-au facut sa ma gandesc cum ca viata merge inainte cu bune si rele. Intodeauna venirea toamnei m-a deprimat putin in fiecare an probabil datorita faptului ca o asociam cu inceperea scolii (asta in anii copilariei). In fine, anul acesta s-a schimbat totusi ceva. E sigurul an cand chiar nu imi pasa ca prezenta ei mohorata si plictisitoare ma va deprima. Va dati seama ca antidotul e Sabin.

Am avut unele discutii cu sotia, si ca in orice familie normala parerile au fost impartite dand astfel nastere unor stari de spirit constructive. Invatam din mers sa fim parinti buni, iar lucrul acesta se reflecta in evolutia celui mic. Neindemanarea mea in a schimba un scutec sau a linisti copilul ma face sa apreciez  faptul ca Sabin are parte de cea mai buna mama. Impreuna nimic nu e imposibil, pentru ca stiu ca acolo unde eu nu ma descurc exista cineva care se pricepe si cel mai bine stie acest lucru Sabin. Sunt momente cand alternarea de la ras la plans isteric  ne face sa ne aducem aminte de parinti si sa ne minunam de rabdarea de care au dat dovada cand ne-au crescut si ne cresc inca. 

1098337_650726541614022_1225515396_nSabin creste, consuma 4-5 pampersi pe zi, bea ceai pentru colici (plicul si ziua… si in zilele bune chiar doua plicuri). Ne bucuram cand ragaie dupa fiecare masa si flatuleaza cu un zambet in coltul gurii. Parca as face si eu lucru asta dar… nu azi, sunt prea ocupat cu noul inceput de saptamana. Ne-am obisnuit un rasfatat, prezenta unui adult prin preajma fiind obligatorie. Adormim foarte greu si ne trezim extrem de repede iar patutul nu ne mai incanta deloc.  Acum fie vorba intre noi, la cat de bine se sta pe pieptul mamei … .  In fine, … asa ne facem mari, frumosi si inteligenti. Peste doua zile avem deja doua luni si ne pregatim cu pasi repezi de botez. Mai sunt cateva saptamani … si inca atat de multe de facut dar nu disperam, daca Sabin nu-si face griji, de ce mi-as face eu? … Mai sunt ata de multe de spus … dar probabil in zilele urmatoare, pana atunci sa … visam!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ki6

Posted in Utile | Leave a comment

The most wanted…

Lipsa activitatii s-a datorat strict problemelor tehnice cu care m-am confruntat timp de aproape o luna. Rezolvarea a fost relativ simpla, inlocuirea HDD-ului care spre norocul meu era inca in garantie. Lipsa “tehnologiei” a fost totusi un moment de bucurie pentru unele persoane, nu dau nume…, dar sa revenim la lucrurile cu adevarat importante.

Au trecut saptamani bune, in care am crescut alaturi de cel mic. El se face mare… noi nu. In cele 7 saptamani a ajuns deja la vreo 5,6 kg. Ce mai … purtam pampers numarul 3. Daca la inceput totul a fost bine si noaptea chiar se dormea, acum situatia s-a schimbat… ce atata somn noaptea! Au aparut vestitele colici, care am incercam sa le combatem cu espumisan si ceai de colici “alinan” iar la recomandari de incredere am incercat si cu protectis. Concluzia la care am ajuns eu (maica-sa fiind cu totul si cu totul de alta parere … cel putin asa cred), e ca sunt bani aruncati. Saracul copil are aceleasi dureri ca atunci cand nu-i dai nimic. Cel putin asta e parerea mea. Un alt inconvenient sunt iritatiile de la fund, lucru intalnit la 90% din cazuri. Am zis 90? Tind sa cred ca e si mai mult; si aici parerile sunt impartite. Dupa unii cel mai bun produs ar fi sudocrem. L-am cumparat ca apoi doctorul sa-mi spuna ca mai indicat ar fi bepanthen si evident l-am cumparat si p-asta. Dupa o perioada … nici un rezultat satisfacator. Pana la urma mustela a rezolvat totul. Concluzia este destul de trista si vizeaza tot buzunarul doctorului din romania care se plange de salarii. Oare cati bani primesc de la producatorii de medicamente… O sa dezvolt subiectul … alta data.

Revenind la cel mic, ma inseninez de fiecare data cand il vad razand, plangand, facand tot felul de grimase… insa nimic nu se compara cu reprizele de schimbat scutece in care mamica este … stropita. That’s my boy! Pentru asta ii iert plansetele din toiul noptii care fie vorba intre noi sunt destul de rare. Am remarcat ca ii place sa fie plimbat cu masina si sa socializeze cu lumea. Deja are lipici la femei mai mult decat a avut tasu, iar asta … imi aduce aminte ca imbatranesc frumos.

Sper sa aveti o zi minunata alaturi de cei dragi voua!

Posted in Utile | Leave a comment

Sunt … Sabin!

Aseara (asta pe la jumatatea saptamanii), am ajuns acasa destul de tarziu iar cel mic dormea. N-am rezistat sa nu-l privesc cateva minute si sa ma minunez de ce-am putut sa fac. La un moment dat s-a trezit si dupa ce a incercat sa ia masa, la indicatiile mamei lui am incercat sa nu-l las sa adoarma. Pret de cateva minute am reusit. L-am gadilat, l-am tras de picioruse, am cantat ( si vocea nu e punctul meu forte), orice numai sa nu adoarma. Cred ca atunci cand am articulat primele triluri i-am captat atentia … lui, mamei, bunicii si probabil a catorva vecini. Intr-un final, obosit, am hotarat sa trag un pui de somn. Neputand sa adorm, ma gandeam ce-o fi in mintea lui Sabin …

“… Doamne, astia or fi parintii mei? Mama ca mama, dar tata e dus cu pluta. Sa nu-i zic niciodata sa cante. Nu se prea pricep deloc, in loc sa ma schimbe imi da de mancare, in iarba verde de acasaloc sa ma lase sa dorm, ma trag de maini si de picioare si-mi urla in urechi… ce oameni. Asa copilarie traumatizanta or fi avut si ei saracii? Bine, de-acum n-o sa mai gesticulez cu buzele cand imi este foame nici macar n-o sa plang, o sa le scriu pe un pampers “mieeeee foameeee!!!”. O sa duc o viata grea cu ei, cel putin la inceput pana ii invat cum sta treaba cu mine, apoi ma descurc eu…”  … si-am adormit.

Sfarsitul de saptamana nu este insa unul cel mai bun. Din cauza stresului, oboselii, curentului, … cred ca m-am pricopsit cu o infectie renala. Cel mai rau e ca sunt un capos notoriu si refuz din mandrie orice sfat si ajutor din partea familiei. Am facut pe “eroul” si uite acum cum sufar de 3 zile la pat, cu temperaturi, dureri de cap, si alte minunatii. Dar cum toate au o limita, m-am hotarat sa fac o vizita scurta la urgente in seara asta.

Mi-am facut o baie fierbinte am baut un litru de ceai si parca ma simt ceva mai bine. Oricum e meci in seara asta Dinamo-Steaua (nu stiu daca intereseaza pe cineva), asa ca zic pas vizitei planificate mai devreme.  Noapte buna!

Posted in Utile | Leave a comment

First week

Saptamana aceasta am incercat sa profit la maxim de timpul liber avut pentru a sta alaturi de mamica si cel mic. Dupa cum v-ati dat seama am ajuns acasa, unde in prealabil totul a fost pregatit. Prea multe n-ar fi de povestit pentru ca scumpetea asta mica e foarte cuminte. Sper sa ramana asa mult timp.

Si ca orice familie tanara, invatam din mers. Ideea de a creste un copil difera foarte mult in viziunea parintilor si a bunicilor. De aici au aparut niste discutii constructive care vor duce in final la o atmosfera propice cresterii lui Sabin. Cel putin asa imi place sa cred. Zilele astea parca n-am fost eu. Simt ca m-am schimbat iar sentimentul care ma incearca e chiar placut. Nu stiu daca am realizat suta la suta ca sunt tatic si ca viata mea de acum incolo s-a schimbat iremediabil, dar usor usor, impreuna cu mamica vom constientiza acest lucru.

Revenind la Sabin, nu pot spune decat ca e un mic santajist emotional, si chiar daca are o saptamana si 2 zile stie sa profite de statutul sau de ‘vedeta” a familiei la maxim. Noi am intrat in jocul  lui lasandu-l sa se bucure de statutul castigat macar o mica perioada. Zambeste, plange, mananca si consuma pampers(i) intr-un ritm pe care nu il apreciasem. M-au intrebat cativa daca ii dau medicamente, daca are in meniu altceva decat lapte si ce creme folosesc pentru iritatiile copilului. Pentru toate aceste intrebari o sa fie un post special care sa cuprinda raspunsurile care va intereseaza.

Va urez o saptamana frumoasa si plina de realizari!

Posted in Utile | Leave a comment