Kinder Bueno

Au trecut sarbatorile de iarna, si totul decurge normal. Inca incerc sa realizez ca voi fi tatic. Vreau sa fiu un partener de nadejde, asa ca de fiecare data incerc sa-i fac toate poftele sotiei. Din pacate sau din fericire, am observat ca nu prea are pofte care sa-mi solicite serviciile in miez de noapte. Voi o sa ziceti ca e un lucru bun. Si eu o sa zic probabil acelasi lucru…

Intr-una din zile, destul de obosit dupa o zi de munca m-am asezat in pat cu laptopul in brate. Nu mi-a trebuit mult pana sa adorm, atat de profund incat pe la 2 dimineata m-am trezit buimac, ferm convins ca nu atipisem decat de vreo 10 min. Fals… dormisem vreo 6 ore. Inchid laptopul, ma imbrac in pijamale si … dormi Flavi daca mai poti. M-am sucit pe toate partile, pana am trezit-o si pe Flori. Am pupat-o sperand sa adoarma repede. Ti-ai gasit. Eu mi-am luat iar “tehnologia” in brate si am inceput sa butonez. Dau pe facebook de doi prieteni… care se pregateau de culcare… sau nu. Tot stand la palavre, ne-am hotarat sa iesim la o cafea asa ca trebuia sa fac un plan de “evadare” si asta cat mai repede… asa ca o intreb daca vrea ceva, are vreo pofta care sa-i fie satisfacuta, insa nimic, se tinea tare. Pana la urma ce credeti? I s-a facut mila de mine si … pentru ca ma iubeste, am auzit soptind: “… du-te si ia-mi si mie un kinder bueno, parca as avea pofta…”. Credeti ca mi-a mai trebuit ceva? Am pupat-o recunoscator, si-am plecat in “misiunea” de satisfacere a primei pofte… a mea,.. sau a ei…