Blog de tătic

Timpul trece mai repede decat ma asteptam. Mi-aduc aminte cu nostalgie cand eram mic si-mi doream sa cresc mare mai repede. Acum imi doresc sa fiu iar mic, sau cel putin sa raman asa. Cateodata,.. nici eu nu ma mai inteleg. Cel mic insa nu stie prea multe lucruri… stie doar sa creasca in burtica mamicii.

Intr-una din seri, cand admiram abdomenul, odata plat, al mamicii  am observat  cum se misca cel mic. Ceva asemanator mai vazusem in filmul Alien. Cu toate ca l-am mai simtit pe cel mic intorcandu-se in burta mamicii, de fiecare data sunt fascinat si am un sentiment ciudat de bucurie. Se misca, loveste si uneori cand aude muzica danseaza. Sunt sfatuit sa vorbesc cu el si uneori accept cu toate ca mi se pare ciudat sa vorbesc cu o “burta”. Maica-sa se documenteaza si de cate ori prinde ocazia incearca sa-mi aduca la cunostinta evolutia plodului din “cuptor”. Si uite asa, datorita setei de cunoastere a Florentinei, aflu si eu mai mult sau mai putin involuntar ca bebelu are undeva intre 40-43cm, si pana  in 1,5kg. Sincer sa fiu cam tot atat are si burta mea. Sa ma ingrijorez? Oi fi si eu insarcinat?

S-au dezvoltat plamanii, la fel si tractul digestiv si e capabil sa inchida si sa deschida ochii. Ma intreb ce ar putea vedea in “bazin”. Sistemul auditiv e dezvoltat si el asa ca ar trebui sa am grija ce zic, ca de-acum aude tot.

Un alt aspect al sarcinii sunt schimbarile fizionomice ale mamicii. Spre norocul meu, pe langa burtica, au mai crescut si sanii. E un lucru bun pentru ca organismul se pregateste pentru ceea ce urmeaza. Tot acum apar si primele scurgeri la nivelul sanilor dar sa nu va impacientati ca mine, totul e normal. Multe din aceste informatii sunt prea mult pentru amaratul meu de neuron, dar sunt bine de stiut. Ceea ce pot sa sper in continuare e ca marimea sanilor va ramana aceiasi si dupa nastere.

Week-end asta ne-am retras in gradina de ciresi. Fara sa exagerez, aici uiti cu desavarsire de griji, necazuri si stresul de la munca. Pentru o perioada scurta de timp parca te transpui in atmosfera unor vremuri de mult uitate. Cateodata as vrea sa pot descrie starea de liniste si buna dispozitie care ti-o insufla peisajul. Am vreo trei momente in viata cand as vrea ca timpul sa se opreasca in loc. Acesta e unul dintre ele.

Cum aici nu-ti dai seama cand trece timpul, m-am trezit cum deja se inserase, asa ca am hotarat sa innoptam acolo. Ce puteau sa faca o mana de prieteni? Vizionat o finala de cupa, baut un pahar bun de vin, aprins un foc de tabara si… tot asa. Pe la vreo 11 seara m-am retras la somn rapus de oboseala de peste zi. Nimic nu se compara cu un somn bun in natura. Totul a inceput relativ bine iar dupa o jumatate de ora deja simteam ca Mos Ene ma trage spre lumea viselor. Saracul a facut cam tot ce-a putut dar a fost biruit de concertul in la minor a unui grup de greieri. In vreo juma’ de ora deja eram imun la sunetul lor strident. Flori a gestionat momentul cu o indiferenta de invidiat. Deja ma astepta in lumea viselor. Fericit ca in sfarsit voi fi alaturi de ea, am incercat sa adorm… si cand eram aproape de reusita, nimic nu se compara cu latratul strident al unor pui de caine. Vinovata de incident, mama lor, Cici, un exemplar tipic de maidanez romanesc, care nu i-a educat deloc cu privire la latratul la luna. In acele momente as fi dat orice pentru putina liniste. Cum sunt o persoana care se adapteaza repede, iar cand oboseala m-ajunge ignor orice, adorm. Totul nu a durat decat cateva minute pentru ca mamica a hotarat ca este un moment bun de a se duce la toaleta. E o noapte atat de frumoasa… si altii dorm.

In mici reprize reusesc sa adorm pana pe la ora 4-5 dimineata, cand un alt aspect al mediului inconjurator se trezeste. Probil iesisera la cafeaua de dimineata minunatele pasarele aciuate prin copacii din gradina. Un minunat concert de care m-am bucurat vreo ora, pana cand rupt de oboseala mi s-a rupt filmul evenimentelor. Nu ma intrebati ce-am visat, nici daca acele 2 ore ramase pana la ora 8 au fost suficiente, pentru ca nu stiu ce sa va raspund. Doar le multumesc celor doi pitici ( Edy & Vladut), plini de energie, care au crezut ca somnul e o pierdere de timp.

Exista momente in viata cand faci greseli. Unele premeditate, altele spontane, dar toate fac deliciul vietii. Intr-un amalgam de evenimente, incepute pe la sfarsitul lui 2010, continuate apoi alert la intensitate maxima timp de…  mai multi ani, au ajuns intr-un final la un deznodamant …

Sambata 25 Mai 2013….

O zi obisnuita … pentru multi dintre voi, pentru mine o zi in care am replicat monosilabic si afirmativ la o intrebare ce a dus la castigarea unui inel. Moartea statutului de “necasatorit” survenind neasteptat de rapid si fara dureri. Multumesc pe aceasta cale familiilor care au facut ca totul sa se desfasoare la cote maxime. Mare lucru nu-mi mai aduc aminte asa ca,…  vom trece mai departe, in urmatoarea zi cand prima plecare cu masina ca si proaspat barbat casatorit, fac pana dupa primii 150 metri. Injur, (dezgropand o serie de epitete din tineretea mea pe care le credeam de mult uitate), si incep munca asiduu de desfacere a prezoanelor. Au urmat pe rand operatiunile banale ale unui schimb de pneu, restul costand 12 lei la prima vulcanizare. Ma gandeam ca o sa fie mai multe de spus, dar surprinzator sunt doar cateva randuri. Poate dupa ce ma mai linistesc, si reusesc sa vorbesc cu toti participantii, o sa-mi aduc aminte de detaliile mult asteptate. 

 

Later edit: “ … de mentionat ca pachetul de tigari nu ne apartine; e al fotografului! “

Incet, incet aflu lucruri noi despre ce inseamna sa fi viitor tatic. Cum sunt o persoana receptiva, ascult toate sursele de informare, si … analizez. Uneori imi da cu virgula, alteori as vrea sa-mi dea cu virgula. Saptamana trecuta am aflat de la o mamica care va urma sa nasca tot un baietel pe 24 mai, despre asa zisul “bagaj al gravidei”. La inceput, nu prea am bagat in seama acest aspect, insa acum doua zile mi-am adus aminte si-am inceput sa “sap” despre bagajul minune.

Am primit o lista cu ce-ar fi trebuit sa cuprinda acest bagaj si… cam atat. Am studiat lista, apoi m-am documentat pe site-uri specializate. M-am inchinat si am verificat daca nu cumva gresisem parametri de cautare. Totul era cat se poate de simplu, o ditamai lista. Frate… femeia se duce la maternitate, sa nasca, … nu in Insulele Mauritius. In primul rand ar trebui sa mai cumpar un troler, si inca unul foarte mare; ca sa va faceti o idee:

1. Actele
2. Bagajul de maternitate pentru mama (cam tot ce ai in casa … gasesti acolo)
3. Bagajul de maternitate pentru bebe (pana la gradinita l-ai putea lasa acolo)
4. Trusoul pentru primele zile cu bebelusul acasa ( era trecut la bagaj, ce conteaza ca e pentru acasa)

Acum sa dezvoltam putin. La punctul unu vorbim despre acte. Minte mea, atat cat mai functioneaza se gandea ca buletinul, dosarul medical, si vreo adeverinta sunt de ajuns. As vrea eu… cred ca mai ramanea sa le ceara viitoarelor mamici factura de telefon, lumina si gaze. Hartogaraie la greu.

Trecem mai departe la bagajul mamei si al bebelusului. O serie de obiecte care nu le vad utilitatea dar in fine, nu comentez. Cu ocazia asta am aflat ca exista si tampoane de sani. Deja astept si o lansare de film … “Invazia tampoanelor” sau “Tamponul se intoarce 3”. Si uite asa universul meu se largeste pe zi ce trece. O sa mai ajustez bagajul mamei pentru maternitate in maniera mea proprie. O sa mai vorbim despre bagaj cand o sa inceapa cursa nebuna pentru realizarea lui. Deja ma vad negociind pretul la tampoanele de san, dar pana atunci…

Astazi o sa vorbim despre avantaje si dezavantaje. Ale cui? … ramane de vazut! Oricum viata ne rezerva intr-un mod ciudat … surprize. Ce-am sa va spun mai departe sunt doar constatarile mele observate de-a lungul celor 28 de saptamani de cand e insarcinata Mamica.

Avantajele Mamicii in perioada sarcinii:

1. Unul din avantejele majore pe care il au femeile insarcinate cred ca e bucuria de a urma a fi mama;

2. Alt avantaj e ‘’statutul” de femeie gravida, cu tot ce implica acesta (admiratia persoanelor necunoscute la piata, in magazine, prioritate cand stai la o coada, etc.).

3. Inca un lucru genial al gravidelor, sunt poftele. N-ai frate, cum sa te superi cand te trimit la 3 dimineata dupa cine stie ce fructa sau leguma. Nimic nu se compara cu o voce suava, care zbiara la tine cand ai somnul cel mai dulce: “-Mi-e pofta de capsuni!”. Vrei nu vrei trebuie sa te duci, te gandesti ca dureaza doar cateva luni si scapi. “ – Da draga mea! Imediat!”

Dar sa nu uitam si de dezavantaje:

1. Cu cat sarcina creste, cu atat miscarile sunt mai greoaie, iar expresia “m-am dat jos din pat” devine “m-am rostogolit din pat”;

2. Hainele nu te mai incap ( aceasta se poate trece la avantaje. Motiv in plus sa-si reinoiasca garderoba);

3. Disconfortul creat de transformarile prin care trec si stresul  kilgramelor puse in timpul sarcinii 

 

Una peste alta orice avantaj sau dezavantaj paleste in fata frumusetii generate de purtarea in pantec a unei vieti!

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

…

A fost un weekend placut. Am fost inconjurat de persoane minunate care de fiecare data ma inspira si ma fac sa fiu un om mai bun. Au inceput pregatirile pentru evenimentul din 25 mai, asa ca timpul, e variabila cea mai de pret pentru mine. Cu toate astea inca imi mai gasesc timp sa prind un apus minunat la margine de grau, sa ma intalnesc cu prieteni vechi si sa rad cu o pofta nebuna la fiecare gluma buna. E deja doua dimineata, iar somnul a ramas agatat in cafeaua de la 11:00 P.M. care s-a dus pe gat in jos fara laptele pe care nu l-am observat decat la achitarea notei de plata. Adevarul e, ca probabil datorita companiei avute s-a intamplat acest incident. Cu ocazia asta ii urez drum bun pana in Belgia prietenului Cosmin si daca ar mai slabi putin (nu foarte mult), consumul masinii ar scadea considerabil(sper sa nu se supere pe mine, stie ca glumesc).

Inca ma gandesc daca ar avea rost sa mai dorm, tinand cont ca pe la 7:00 AM am desteptarea inconfundabila a telefonului… la o a doua evaluare a situatiei ar fi bune si cele cinci ore de somn pe care le-as putea trece in contul meu. Deja Mos Ene imi bate in geam. E un sunet placut care ma face sa-l mai tin putin la fereastra, doar cat sa-mi termin de scris ideea. Mos Ene, mai usor ca spargi geamul!

Si chiar daca nu trece de geam Ene, miscarea pe care am facut-o astazi jucand tenis, e de ajuns sa bata cafeaua bauta tarziu. Le multumesc celor care mi-au oferit astazi titulatura de “ciuca batailor” si sper ca data viitoare sa-mi iau revansa in acelasi stil. Probabil lumea normala doarme la ora asta, si cum tind si eu spre aceasta titulatura, va spun noapte buna sau… buna dimineata, dupa caz!

Nu m-am gandit nicioadata ce nume sa le pun copiilor mei. Mi-am zis ca toate la timpul lor. Asa ca incet si sigur am asteptat pana cand a venit si ziua asta! Acum sunt intr-o situatie destul de delicata… habar n-am ce nume sa pun copilului. Pentru mami e destul de simplu, un “Sabin Andrei” ar rezolva problema. Eu sunt mai pretentios… daca tot e sa-l “nenorocesc” pe bietul copil atunci sa gasesc nume “grele”. Vreau sa-mi zica fimiu: ” … mai tata, dar te-ai gandit mult pana sa-mi pui numele asta?” … iar eu sa-i raspund “… numai maica-ta stie cat m-am chinuit!”
Acum lasand gluma la o parte, e momentul cand sunt dispus sa ascult sugestii! De vreo 2 luni tot incerc sa ma inspir cu fel de fel de nume, care mai de care mai simandicoase. Adevarul e ca daca ar fi fost fata, mi-ar fi fost mult mai usor… dar cum intotdeauna m-am descurcat indiferent de situatie sper sa trec si peste acest mic impas. Dintr-o sumedenie de nume al lui e acolo… printre ele. Probabil multi dintre voi o sa ziceti ca-s nebun (si ca sa va linistiti … AVETI DREPTATATE!!!), dar asta e situatia. Saracul copil s-a pricopsit cu parinti nebuni asta e… nimeni nu-i alege pe mami si tati. Sunt curios sa va vad pe voi….

Asa ca incepem campania “Eu ce nume am?” Astept sugestii pe [email protected]  sau [email protected]  Daca totusi imi place vreo idee de-a voastra (ceea ce nu prea cred ), veti fi recompensati cu ceva simbolic. Recunostinta si … un tricou! Acum sa vedem care din variantele de mai jos (a lu’ tati vs a lu’ mami) au mai multa priza la cei cativa cititori nefideli care mai intra din greseala…

  Marcus Tudor  vs Sabin Andrei

In week-end-ul ce-a trecut am reusit sa iesim la un binemeritat "team building" pus la cale de vreo 4-5 saptamani. Spre norocul nostru, au raspuns invitatiei majoritatea persoanelor invitate. Cu toate ca ora de plecare a fost devansata cu o ora si jumatate, ne-am incadrat in mare in programul stabilit. Ultimile cumparaturi s-au facut dimineata printre care si buchetul de flori al mamicii. Un frumos buchet de leoprene de colt (lalele). Flori… Floriile… intelegeti voi. In fine, echipa s-a adunat, am plecat, ne-am intors ca sa plecam iar si … plini de voie buna, zambitori am ajuns in locatia de langa Marginea Padurii.

In sfarsit aer curat (mai mult sau mai putin), coltul ierbii de-abia iesit, pomii din jur infrunziti… intr-un cuvunt … frumos! Nu departe si un paraias, si… ca tot decorul sa fie perfect alte cateva masini prin jur,  din care rasunau nelipsitele manele, si vre-o doua gratare fumegand. Spre norocul nostru aceste "detalii" au disparut la un moment dat din decor. 

Ce s-a discutat? Ce s-a pus la cale? Nu mai stiu! Ce-am retinut e ca a fost frumos, s-a glumit mult si dragostea a plutit in aer. Nici sentimentul de foame al taticului (nemancat din ziua precedenta) nu a fost uitat, acesta fiind satisfacut cu un castron mare de salata. Cu aceasta ocazie multumesc persoanelor care s-au ocupat eroic cu prepararea ei. Ati fost pe masura. Am reusit prin aceasta iesire sa ma remarc si prin acordurile fine a acordarii chitarei pe care am primit-o cadou de ziua mea… anul trecut. A fost a doua sau a treia oara cand am scos-o din husa plina de praf. Bine ca acest detaliu nu a fost observat.

Ziua s-a incheiat mult prea repede. Pana la urmatorul team building tati va ureaza…  Paste fericit!

Adevarul e ca sunt adeptul unei mancari sanatoase, dar nu pot sta indiferent in fata unei bombe calorice. Ce vreti! Sunt un roman gurmand. Totusi de cand am aflat ca voi fi tatic, mi-am promis s-o hranesc pe mamica cu cat mai multe mancaruri sanatoase. E destul de greu sa convingi o mamica sa manance multe legume si fructe renuntand astfel la unele din placerile ei culinare. Asa ca m-am inzestrat cu multa rabdare si am inceput documentarea. Pe parcurs ce ma documentam imi dadeam seama ca alimentatia e unul dintre lucrurile cele mai importante pentru o femeie insarcinata, fapt ce m-a facut sa fiu si mai atent la tot ce citeam. In fine, am citit cam tot ce se putea citi, de pe net, din reviste de specialitate, din cartile vechi de prin bibliotecile rudelor. Ma simteam iar ca pe bancile scolii cand ma documentam de zor pentru vre-un examen important.
Revenind la lectura, dupa ce-am "devorat texte" mai de voie mai de nevoie, am realizat ca o sa duc munca de lamurire cu mamica in privinta meniului zilnic. Trebuie sa fiu convingator si s-o pacalesc cu mancarurile de sezon ( verdeturile), care sincer sa fiu sunt agreate doar de mine.

Nu va asteptati sa va spun acum despre retete de mancare, grupe de alimente… Lucrurile astea le gasiti pe site-uri de specialitate, si credeti-ma, uneori teoria e  departe de viata de zi cu zi. E nevoie de o alimentatie care sa cuprinda o gama variata de vitamine. Ascultati-va instinctul si mai ales poftele. Nimeni n-o sa-ti interzica sa bei o gura de bere cand ti-e pofta. Nu sunt cel mai avizat sa dau sfaturi, pentru asta sunt doctorii, nutritionistii… dar am pareri de care mamica tine cont (sau cel putin asa ma lasa sa cred). Pana una alta, eu va spun pofta buna si… mancati sanatos! 

 

De multe ori nu-mi place cum suna ce-am scris. "CTRL+a", apoi "DEL" si iar de la capat. Nu-mi amintesc de cate ori am repetat operatiunea, poate de prea multe ori. Ce vreti sunt o persoana exigenta care vrea sa-i iasa bine totul pana la cel mai mic detaliu. Cate-odata imi ies ochii, alteori peri albi dar intr-un final cineva ma minte si-mi zice: "e perfect, posteaza-l!"… parerea subiectiva care sta in spatele fiecarui barbat! 

Binenteles conteaza foarte mult si factorii care te inspira, unul din ei fiind locul in care te aflii. Azi de exemplu mi-am aranjat "biroul" de week-end si cum o poza face cat o mie de cuvinte … . Sper sa iasa ceva frumos, macar in cele doua zile libere de la sfarsitul saptamanii. Urmeaza sa vedem! Pana una alta, mai sunt o groaza de lucruri de facut, daca mi-aduc bine aminte trebuie ales si-un nume. Azi e luni, si cum zice cineva daca as putea as sterge aceasta zi din calendar. Am sa inchid ochii, fac o tura "biroului" de sub ciresii infloriti, ma asez pe iarba, si dau frau liber inspiratie, dar asta data viitoare. Acum … noapte buna! sau dupa caz buna dimineata!